Guvernul a adoptat, prin Hotărârea nr. 582/2025, Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030, primul document strategic de acest tip elaborat în România. Strategia a intrat deja în vigoare și își propune reducerea impactului acestor afecțiuni, care reprezintă principala cauză de mortalitate și dizabilitate de la noi din țară.
Documentul vizează creșterea nivelului de sănătate a populației și îmbunătățirea serviciilor medicale acordate pacienților cu afecțiuni cardiovasculare și neurologice, prin alinierea la ghidurile internaționale și prin facilitarea accesului echitabil la tratamente de specialitate. Printre obiectivele stabilite se numără extinderea rețelei de îngrijire, modernizarea infrastructurii medicale și dezvoltarea resurselor umane din sistem.
Până în 2030, autoritățile urmăresc ca cel puțin 80% dintre spitalele județene să dispună de secții de cardiologie cu linie de gardă. Vor fi înființate 20 de centre comunitare pentru îngrijirea pacienților cu boli cardiovasculare și cerebrovasculare cronice, iar numărul unităților de terapie intensivă dedicate acestor patologii ar urma să crească cu cel puțin 20%. De asemenea, este planificată o creștere a numărului de proceduri medicale, astfel încât să se atingă nivelul mediu european.
Strategia include și măsuri de extindere a rețelei de reabilitare, prin înființarea și modernizarea centrelor de recuperare cardiovasculară și neurologică. Cel puțin 70% dintre pacienții externați vor fi direcționați către aceste centre. Planurile prevăd, totodată, înființarea de centre de prevenție în cel puțin jumătate dintre județele țării și creșterea cu 10% a numărului de medici cardiologi raportat la populație.
Autoritățile își propun și o creștere cu 15% a personalului implicat în reabilitarea cardiovasculară și neurologică, inclusiv fizioterapeuți, psihologi și asistente medicale specializate. Numărul consultațiilor cardiologice în ambulatoriile spitalelor județene ar trebui să crească cu minimum 20%. În același timp, vor fi implementate cel puțin trei măsuri de sprijin la nivel local și dezvoltate aplicații mobile și platforme online, utilizate de minimum 20% dintre pacienți.
Pentru eficientizarea tratamentului de urgență, va fi redus cu cel puțin 20% timpul mediu de transport al urgențelor cardiovasculare către centrele de intervenție, iar la nivel național va fi creat un registru al pacienților cu risc vascular înalt.
Strategia acordă o atenție specială prevenției, cu măsuri pentru reducerea fumatului, promovarea alimentației sănătoase și încurajarea unui stil de viață activ. Sunt prevăzute, de asemenea, programe dedicate persoanelor cu risc cardiovascular crescut și celor cu dizabilități fizice.
Potrivit autorităților, această strategie este în deplină concordanță cu direcțiile stabilite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Strategia Națională de Sănătate 2023–2030, fiind considerată un pilon esențial în modernizarea sistemului sanitar românesc.
