Mănăstirea Chilia își sărbătorește duminică ocrotitoarea, pe Maica Domnului Prodromița

by Mihaela Ghiță

Cu binecuvântarea Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului, duminică, 13 iulie 2025,  Mănăstirea ”Sfântul Apostol Andrei” din localitatea Chilia își sărbătorește cel de-al doilea hram, moment de comuniune sufletească la care sunt invitați  să participe toți credincioșii.

Sărbătoarea este dedicată Maicii Domnului Prodromița, ocrotitoarea mănăstirii, pe care Biserica Ortodoxă Română o cinstește an de an la data de 12 iulie, alături de Sfânta Veronica, Sfântul Paisie Aghioritul și Sfinții mucenici Proclu și Ilarie. Momentul central al evenimentului va fi oficierea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii Arhierești, de către Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului în fruntea unui ales sobor de preoți și diaconi.

Programul liturgic al zilei va începe la ora 9.00 cu primirea ierarhului, urmată de Sfânta Liturghie Arhierească de la ora 9.30.

Organizatorii transmit un mesaj călduros tuturor celor care doresc să participe:„Vă așteptăm cu drag!”

Icoana Maicii Domnului „Prodromița” și Schitul românesc Prodromu

Icoana Maicii Domnului numită „Prodromița” este una dintre cele mai cunoscute icoane făcătoare de minuni, aflată în Schitul românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos. Potrivit tradiției, icoana este nefăcută de mână omenească, fiind pictată în chip minunat în 1863, în Țara Românească. Este prăznuită anual pe 12 iulie, cu priveghere de toată noaptea.

De-a lungul timpului, icoana a fost cunoscută pentru vindecări miraculoase ale unor bolnavi de friguri, surzi, persoane cu dureri de cap, de dinți, afecțiuni oculare și alte suferințe. Schitul mai adăpostește și alte icoane făcătoare de minuni, precum icoana Sfântului Ioan Botezătorul și icoana Maicii Domnului Apărătoarea de Foc.

Schitul Prodromu a fost întemeiat în anul 1820, în timpul mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei, iar ctitorirea a fost recunoscută oficial prin hrisoave semnate de Grigorie Alexandru Ghica (1853) și Carol I (1871). Construcția ansamblului monahal s-a desfășurat între anii 1852–1866, sub îndrumarea ieroschimonahului Nifon Ionescu și a ucenicului său, Nectarie.

Potrivit „Istoriei Mănăstirilor Athonite”, scrisă de schimonahul Irinarh, dorința Maicii Domnului de a fi ridicat un lăcaș în locul numit Vigla a fost vestită într-o vedenie, în anul 1337, cuviosului Marcu, ucenic al Sfântului Grigorie Sinaitul. Pe acest loc avea să fie înființat Schitul Prodromu, care astăzi ține de Mănăstirea Marea Lavra.

You may also like

Leave a Comment