Pe data de 14 noiembrie, românii sărbătoresc Lăsata Secului, o zi specială care marchează intrarea în Postul Crăciunului. Acest post, cunoscut și ca postul Nașterii Domnului, este primul mare post din anul bisericesc (începând de la 1 septembrie) și în acest an începe în dimineața zilei de vineri, 15 noiembrie. Postul durează 40 de zile, încheindu-se pe 24 decembrie 2024. După cum precizează Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului, în fiecare an, în data de 14 noiembrie, are loc lăsatul secului pentru Postul Nașterii Domnului (al Crăciunului), însă, dacă această zi cade într-o zi de miercuri sau de vineri, atunci postul începe pe 14 noiembrie.
Astfel, anul acesta, Postul Crăciunului începe cu ziua de vineri, 15 noiembrie, și ține până în data de 24 decembrie, inclusiv, adică până în Ajunul Crăciunului. Acest post amintește de postul îndelungat al Drepților Vechiului Testament, în așteptarea venirii lui Mesia.
Trebuie știut faptul că, la început, nu toți creștinii posteau la fel și același număr de zile, de aceea a fost necesară o uniformizare. Durata Postului Nașterii Domnului a fost stabilită în anul 1166, la Sinodul local de la Constantinopol.
Ce înseamnă „lăsatul secului”?
Deși cuvântul „sec” din sintagma „lăsatul secului” este înțeles ca fiind sinonim cu ideea de uscat sau lipsit de grăsime. După unii liturgiști, se afirmă faptul că acest termen provine, mai degrabă, din deformarea expresiei „lăsatul seculului”, în care „seculul” este chiar secolul, adică lumea cu obiceiurile sale, timpul secular, lumesc.
Lăsata Secului simbolizează sfârșitul perioadei în care se pot consuma alimente de dulce, cum sunt cele din carne, înainte de intrarea în posturile importante din calendarul bisericesc.
”Una dintre cele mai cunoscute tradiții referitoare la această zi a lăsatului de sec și care se păstrează încă în unele localități din țară este „spolocania” – „a spăla, a curăța” – denumire dată primei zile dintr-un post mare de peste an (Postul Mare sau cel al Nașterii Domnului). În această zi, vasele în care s-a gătit și s-a mâncat de dulce se curățau și se urcau în podul casei, după care se coborau vesela și tacâmurile speciale pentru perioada de post. Fiind un post al bucuriei, Biserica a rânduit mai multe zile în care credincioșii au dezlegare la untdelemn și vin și la pește” precizează Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului
În această zi, tradiția spune că trebuie împărțite bucate celor nevoiași, iar pachetele trebuie să includă struguri sau stafide, simboluri ale prosperității în anul următor. De asemenea, în unele locuri din țară, conform tradiției, finii merg la nași cu daruri speciale de Lăsata Secului, numite „plocon.” Acestea includ un pachet de alimente – uneori o găină friptă, un colac mare din pâine sau o turtă și o sticlă de vin. Familiile legate prin taina cununiei își cer iertare pentru eventuale greșeli și își fac planuri pentru anul ce vine.
