Istoria votului în România reflectă evoluțiile politice și sociale ale țării de-a lungul timpului. Aceasta a trecut prin diverse etape și schimbări de la începutul secolului al XIX-lea până în prezent. La ora actual[ România continuă să își consolideze democrația și sistemul electoral, în conformitate cu standardele europene și internaționale.Dar iată și câteva din datele definitorii din istoria votului în România.
Primele forme de vot au apărut în perioada premodernă și modernă timpurie (1831-1832) odată cu Regulamentele Organice, care au introdus primele forme de reprezentare politică în Țara Românească și Moldova. Votul era însă censitar și limitat la elitele economice și intelectuale.
Constituția din 1866, care poate fi numit[ prima constituție modernă a României, a menținut votul censitar, dar a extins baza electorală, permițând unui număr mai mare de cetățeni să participe la alegeri.
După Primul Război Mondial, România a adoptat votul universal masculin prin Constituția din 1923. Acesta a fost un pas important către democratizare.
În 1929, femeile au obținut dreptul de vot la alegerile locale, dar nu și la cele parlamentare. Constituția autoritară din 1938, impusă de regele Carol al II-lea, a restrâns drepturile democratice și a redus semnificativ rolul parlamentului.
Primele alegeri postbelice au avut loc în 1946, dar au fost marcate de fraude masive și intimidări. Partidul Comunist Român a preluat puterea.
Constituția din 1948, inspirată de modelul sovietic, a consfințit dictatura proletariatului și controlul total al Partidului Comunist asupra procesului electoral. Votul a devenit o formalitate, cu candidați unici și fără competiție reală.
Revoluția din 1989 a dus la căderea regimului comunist și la reinstaurarea democrației.
Primele alegeri libere post-comuniste au avut loc în mai 1990, când Ion Iliescu a fost ales președinte, iar Frontul Salvării Naționale (FSN) a câștigat majoritatea în parlament. Constituția din 1991 a reafirmat principiile democratice și drepturile cetățenești, inclusiv dreptul universal de vot pentru toți cetățenii de peste 18 ani.
Revizuirea Constituției a consolidat instituțiile democratice și a adus România mai aproape de integrarea europeană.În anul 2007 România a aderat la Uniunea Europeană, ceea ce a inclus dreptul cetățenilor români de a vota în alegerile pentru Parlamentul European. Apoi, în anii 2014 și 2019, alegerile prezidențiale și parlamentare au fost marcate de o participare crescută și de utilizarea pe scară largă a tehnologiilor moderne de votare și numărare a voturilor.
Pandemia de COVID-19 a influențat procesul electoral, determinând adoptarea unor măsuri speciale pentru a asigura desfășurarea în siguranță a alegerilor.
.
