Buna Vestire, sărbătorită pe 25 martie, este una dintre cele mai importante sărbători creștine, fiind ziua în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Această sărbătoare marchează începutul împlinirii planului divin al mântuirii omenirii și este prăznuită atât de Biserica Ortodoxă, cât și de cea Catolică.
Conform relatării biblice din Evanghelia după Luca, Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu în cetatea Nazaret pentru a-i aduce Mariei vestea că va deveni mama Mântuitorului. Prin răspunsul său plin de smerenie – „Iată roaba Domnului; fie mie după cuvântul tău!” (Luca 1:38) – Fecioara Maria a acceptat voia divină, devenind astfel un exemplu de credință și ascultare.
Buna Vestire este considerată și o sărbătoare a bucuriei, pentru că vestea adusă de înger a schimbat cursul istoriei, oferind speranța mântuirii prin Iisus Hristos.
Tradiții și obiceiuri
Deși se află în timpul Postului Mare, această zi este marcată de o excepție alimentară. Credincioșii au voie să consume pește, simbol al hranei spirituale și al învierii.
În credința populară, Buna Vestire este asociată cu venirea primăverii. Se spune că în această zi păsările își încep cântecul, iar vremea din această zi prevestește cum va fi anul agricol.
În unele zone ale țării, oamenii evită să se certe sau să fie triști, deoarece se spune că așa vor fi tot anul. De asemenea, se crede că cine se roagă în această zi pentru împlinirea unei dorințe va avea parte de binecuvântare.
Importanța religioasă
Buna Vestire este una dintre cele 12 mari sărbători împărătești ale Bisericii Ortodoxe și este adesea prăznuită prin slujbe speciale, inclusiv Sfânta Liturghie. De asemenea, multe biserici și mănăstiri din întreaga lume poartă hramul acestei sărbători, subliniind importanța ei în viața creștinilor.
Cultul Fecioarei Maria s-a dezvoltat în special după acordarea libertăţii pentru creştini de către împăratul Constantin cel Mare. Sinodul al III-lea Ecumenic (Efes, 431) a condamnat erezia nestoriană, care diminua rolul Maicii Domnului, şi a recunoscut cele două atribute ale Sfintei Maria: meritul de a-L fi născut pe Fiul lui Dumnezeu şi faptul de a fi pururea fecioară. Ca o urmare firească, Biserica a rânduit sărbători în cinstea Maicii Domnului.
Buna Vestire este cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului, confirmată în documente, iar prima mărturie o reprezintă biserica zidită în Nazaret (în secolele IV sau V), pe locul unde avusese loc întâmplarea menţionată în Sfânta Scriptură. Data acestei sărbători a variat la început, astfel, în anumite locuri, era sărbătorită în ajunul Bobotezei (pe 5 ianuarie), iar în alte locuri pe 18 decembrie. În Răsărit, data de 25 martie a fost acceptată, cel mai probabil, după stabilirea datei de 25 decembrie ca serbare a Naşterii Domnului (aproximativ secolul al V-lea). La Roma, sărbătoarea a fost introdusă de papa Leon al II-lea, iar în secolul al IX-lea, data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică. Numai la armeni Buna Vestire se prăznuieşte pe 7 aprilie, în raport cu Crăciunul pe care ei îl celebrează la 6 ianuarie.
A consemnat Mihaela Ghiță
